Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului

Mișcarea reformată a apărut pe teritoriul de astăzi al României în prima jumătate a secolului al XVI-lea, făcând adepți printre credincioșii catolici de naționalitate maghiară din Transilvania. Pătrunderea ideilor Reformei în Transilvania a fost favorizată de înfrângerea de către Imperiul Otoman a Ungariei în bătălia de la Mohács (1526), în urma căreia Transilvania va deveni principat autonom sub suzeranitate otomană, iar catolicismul nu va mai fi protejat oficial de autoritățile de stat.

Întemeietorul acestei confesiuni a fost Jean Calvin (1509-1564), jurist și teolog francez, care a aderat mai întâi la protestantism, apoi a dus mai departe ideile lui Luther. Învățătura de credință a bisericii reformate a fost concentrată și sistematizată în două documente de bază: „Catehismul de la Heidelberg” (1563) şi „A doua confesiune helvetică” (1566).

Pătrunderea învățăturii reformate a fost facilitată de posibilitatea predicării Evangheliei în limba maternă, ceea ce la vremea respectivă Biserica Romano-Catolică nu îngăduia (liturghia fiind în limba latină).

Biserica Reformată a fost recunoscută oficial în anul 1564 de principele Transilvaniei János Zsigmond. Sinoadele din 1564 și 1567 au pus bazele organizatorice ale bisericii reformate din Transilvania. Între 1570-1580 se înființează Episcopia Reformată din Ardeal.
În 1566 călugării și preoții catolici au fost izgoniți din Transilvania, calvinismul beneficiind de sprijinul, inclusiv militar, al principilor reformați.

În 1568 cultele romano-catolic, evanghelic, reformat și unitarian au fost recunoscute oficial prin edictul Dietei de la Turda privind libertatea religioasă.

Stema Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului

După ocuparea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic se recunosc și întăresc drepturile Bisericii Catolice iar reformații sunt nevoiți să restituie catolicilor unele lăcașuri de cult.

După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, parohiile din Banat, Crișana și Maramureș, care până atunci erau sub jurisdicția unor eparhii din Ungaria, au format o nouă episcopie, cu sediul la Oradea.

Biserica Reformată din România numără 480.000 credincioși, conform ultimului recensământ, cel din 2022, în marea majoritate de naționalitate maghiară, organizată în două eparhii (Cluj și Oradea), cu aproximativ 1.352 lăcașuri de cult. Conform Statutului de organizare și funcționare, organele de conducere ale cultului sunt: Sinodul, pentru biserică în întregul ei, (cu atribuții în ceea ce privește legislația bisericească și adevărurile de credință), Adunarea Generală și Adunarea Parohială. Ca organe executive sunt: Consiliul Dirigent, Consiliul Protopopilor şi Consiliul Presbiterilor. În toate aceste organe, laicii au un rol însemnat.

Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, cu sediul la Oradea numără cca. 150.000 credincioși din Banat, Crişana, Sălaj şi Maramureş. Eparhia are 286 parohii, 19 filii şi 140 diaspore grupate în 9 protopopiate: Bihor, Baia Mare, Carei, Eriu, Satu Mare, Timişoara, Arad, Şimleu şi Zalău.
Biserica Reformată are o intensă activitate pastorală și de educație religioasă a credincioşilor prin servicii divine, vizite pastorale, predici, lecturi biblice, catehizare etc. Toate aceste activităţi se desfăşoară în limba maghiară.

În viața Bisericii Reformate sunt tradiționale festivităţile religioase. Se practică, în forme bine organizate, catehizarea copiilor şi tineretului, confirmarea în credinţă la vârsta de 14 ani, făcându-se în cadru festiv şi cu o largă participare a credincioşilor.

Pregătirea preoţilor reformaţi se face în cadrul Institutului Teologic Protestant din Cluj, în limba maghiară. După decembrie 1989, Biserica Reformată a deschis Facultatea de Pedagogie Religioasă, în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, Institutul Superior Reformat „Sulyok István” din Oradea. Există școli și licee reformate la Aiud, Cluj, Oradea, Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc, Satu Mare, Târgu Mureş, Târgu Secuiesc, Zalău precum şi şcoli postliceale sanitare la Cluj şi Târgu Mureș, iar o şcoală de cantori-învăţători la Târgu Mureş.

Activităţi caritative

S-au reluat după 1989, şi activităţile caritative. Astfel s-au înființat în procesul anilor care au trecut în cadrul Fundației Creștină Diakonia, Serviciul de Caritate al Bisericii Reformate din România centre de asistență socială la Oradea, Satu Mare, Zalău etc.

Activitate editorială şi publicistică

Biserica Reformată desfăşoară şi o vie activitate editorială şi publicistică, organele de presă cele mai de seamă fiind: „Harangszó” („Sonoritatea clopotului”), „Partiumi Közlöny” (Ştiri din Partium).

Biserica Reformată din România este membră a Conferinței Bisericilor Europene, Comunitatea Mondială a Bisericilor Reformate, Comuniunea Bisericilor Protestante din Europa și a Conventului General din Bazinul Carpatic.

Protopopiate

Protopopiatul Reformat Arad
Protopopiatul Reformat Baia Mare
Protopopiatul Reformat Bihor
Protopopiatul Reformat Carei
Protopopiatul Reformat Eriu
Protopopiatul Reformat Satu Mare
Protopopiatul Reformat Șimleu Silvaniei
Protopopiatul Reformat Timișoara
Protopopiatul Reformat Zalău

Episcopii eparhiei:

Sulyok István (1921–1942)
Csernák Béla (1946–1947)
Arday Aladár (1948–1961)
Búthi Sándor (1962-1967)
Papp László (1967–1989)
Tőkés László (1990–2009)
Csűry István (2009–2022)
Bogdán Szabolcs János (2022– )

Statutul Bisericii Reformate din România